Biserica Ortodoxa Româna considera superstitiile ca fiind anticrestine. Iata cum explica aceasta pozitie a bisericii maica Marina Gligor, stareta a Manastirii Sfânta Treime de la Strâmba-Jiu, judetul Gorj: „Superstitiile sunt credinte, conceptii pagâne, anticrestine, in care se crede ca soarta, destinul, norocul pot fi influentate si chiar controlate prin purtarea unor obiecte magice (talismane, banuti fermecati, trifoi sau alte semne necrestine) sau prin indeplinirea unor practici magice legate de incredere sau neincredere (numarul 13, pisica neagra, ziua de marti, piciorul stâng, intoarcerea din drum, saritul peste foc de luna noua, vederea unui cosar etc.). Treptat, centrul atentiei unui superstitios trece de la Dumnezeu la lucruri, obiecte vrajite sau chiar la propria persoana. Tot superstitii sunt si jocurile de noroc (loto, loz in plic, bingo, ruleta, pocher). Superstitiosii anuleaza toata buna credinta si se indeparteaza de Dumnezeu. Biserica Ortodoxa nu admite nici un fel de superstitie! Canonul 65 al Sinodului VI Ecumenic (anul 691-692) de la Constantinopol condamna credinciosii superstitiosi. Noi, crestinii, trebuie sa avem credinta in Dumnezeu, sa cerem cu nadejde ca ne va indeplini dorintele cele spre folosul nostru si sa facem fapte ce izvorasc din dragoste fata de aproapele nostru. Sa uitam cu totul superstitiile si practicile pagânesti!“. Biserica Ortodoxa Româna considera superstitiile ca fiind anticrestine. Iata cum explica aceasta pozitie a bisericii maica Marina Gligor, stareta a Manastirii Sfânta Treime de la Strâmba-Jiu, judetul Gorj: „Superstitiile sunt credinte, conceptii pagâne, anticrestine, in care se crede ca soarta, destinul, norocul pot fi influentate si chiar controlate prin purtarea unor obiecte magice (talismane, banuti fermecati, trifoi sau alte semne necrestine) sau prin indeplinirea unor practici magice legate de incredere sau neinc