O plimbare prin centrul Craiovei din perioada interbelica trebuie sa fi fost o adevarata incântare pentru omul de rând care dorea sa-si mai „clateasca ochii“ in bogatia arhitectonica a orasului. Casele boierilor de altadata au inceput insa sa fie azi asociate cu numele altor „boieri“ autohtoni, care mai pastreaza doar o dâra din stilul de viata si gustul pentru frumos al vechilor bogatasi. De pe la mijlocul secolului XIX, casele cochete ale boierilor si ale marilor bogatasi au inceput sa rasara discret pe strazile cartierelor rezidentiale, una câte una, in stiluri diferite „croite“ de arhitecti renumiti. Tot craioveanul stia pe unde vine casa Chintescu, casa Zamfirescu sau casa Druga, oameni de vaza in Craiova de inceput de secol XX, oameni cu afacerile in sânge care ofereau de lucru miilor de craioveni nevoiasi. Ce s-a intâmplat cu locuintele boierilor de altadata ai Craiovei care dadeau identitate si farmec orasului? Cele care au reusit sa supravietuiasca regimului totalitar de 50 de ani apartin azi altor „boieri“ care, pe cai mai mult sau mai putin ortodoxe, au pus mâna pe adevarate valori arhitecturale. Casa persecutatului Druga, locuita de Staicu Poate unul dintre cele mai sinuoase destine ale secolului trecut este cel al casei industriasului craiovean Barbu Druga, de pe strada Bujorului. Cunoscut drept primul intreprinzator care a produs faina in cantitati industriale in fabrica sa aflata pe locul fabricii de pâine Pan Group de azi, Barbu Druga era renumit in aceeasi masura pentru generozitatea sa. Angajatii de la fabricile de pâine si paste fainoase „Barbu Druga“ erau premiati de sarbatori, copiii acestora primeau haine si rechizite, iar banii donati de Druga au ajutat la supravietuirea multor copii sarmani din Banie. Viata afaceristului craiovean a luat insa o alta turnura, o data cu venirea la putere a comunistilor. Averea sa si casa cu vitralii de pe strada