Politicieni, oameni de cultura, dar si simpli cetateni supravegheati in cele mai intime momente ale existentei lor. Securitatea - iar mai inaintea ei Siguranta Statului - reusise sa patrunda chiar si in dormitoarele acestora. "Secrete de alcov" devenite obiect de santaj sau pret al unor viitoare colaborari. Multe dintre aceste taine obtinute cu ajutorul unor informatori sau colaboratori.
In numele unor pretinse "ratiuni de stat", dreptul la intimitate - unul dintre drepturile fundamentale - incalcat in cel mai grosolan mod. Nimeni insa nu avea sa dea vreodata explicatii.
Ce a insemnat pentru noi, romanii, flagelul delatiunii ridicata la rang de datorie cetateneasca si practicata la scara intregii societati? Incontestabil, teama, suspiciune reciproca, umilinta si mai ales multa suferinta. Desi cam tarziu, fara ura si partinire sau spirit de vendeta, cred ca a sosit probabil momentul sa spunem lucrurilor pe nume.
Personal, cred si sper ca in conditiile de fata se prefigureaza conditiile unui PROCES MORAL AL COMUNISMULUI, care ar fi menit sa demonstreze turpitudinea unui regim politic de ale carui sechele unii nu s-au vindecat pe deplin. Cu certitudine ca nu ne putem construi viitorul fara a ne elibera de trecut. In fond, aceasta inseamna a ne asuma propria noastra istorie. O istorie sincera, eliberata de falsele mituri si prejudecati.
Teama ca stare permanenta
Instaurarea comunismului in forta si cu sprijin sovietic in Romania dupa 23 august 1944, nu era suficienta. El trebuia consolidat. Aparatul politiei politice a avut, in aceste conditii, un rol esential. In numele "ascutirii luptei de clasa", a organizarii si manifestarii "dictaturii proletariatului", au fost incalcate brutal drepturi si libertati democratice elementare ale oamenilor.
@N_P
