Muzeului Taranului Roman (MTR) si Uniunea Ucrainenilor din Romania organizeaza joi, la sediul MTR din Soseaua Kiseleff nr. 3, expozitia „Laolalta. Ucrainenii”. Manifestarea, prilejuita de Ziua Nationala a Ucrainei, este o incursiune in aspectele din viata cotidiana si in mestesugurile practicate de acest grup etnic.
Cu o populatie majoritar ortodoxa, etnicii ucraineni (peste 60.000) traiesc, in cea mai mare parte, in comunitatile din Bucovina, Maramures, Dobrogea si Banat. Cea mai numeroasa si mai veche comunitate, si, totodata, cea mai bine inchegata din punct de vedere etno-cultural, este cea din Maramures si Bucovina - hutulii sau hutanii - atestati pe aceste meleaguri inca din secolul al VI-lea, vorbind o limba inrudita cu graiurile ucrainene carpatice, dar avand si influente bucovinene. Comunitatea ucraineana din Banat, aflata in cateva asezari din apropierea Lugojului, Caransebesului si Aradului, a fost constituita inainte de primul Razboi Mondial, prin colonizarea unor domenii latifundiare scoase la vanzare de catre proprietarii lor, nemti si unguri. Colonistii ucraineni, care si-au cumparat loturi de pamant in aceasta zona, proveneau din spatiul transcarpatic si din dreapta Tisei, existenta grupului etnic fiind asigurata printr-un exod al ucrainenilor din satele maramuresene. In felul acesta, localitati din Banat precum Dragomiresti, Stiuca, Remetea Mica, Barsana au devenit treptat majoritar ucrainene.
Ucrainenii din Dobrogea - numiti haholi - au ajuns in acest areal ca urmare a represaliile ordonate de tarina Ecaterina a II-a a Rusiei impotriva cazacilor, in anul 1775. Ei au intemeiat, aici, localitati si s-au ocupat indeosebi cu pescuitul, vanatoarea si cresterea animalelor.
De-a lungul secolelor, ucrainenii s-au distins ca renumiti crescatori de cai si prin maiestria dovedita la confectionarea si ornamentarea obiectelor din lemn, piele, c
