REEDUCAREA PRIN TORTURA In perioada 1949-1951, la Pitesti s-a desfasurat un cumplit experiment de "reeducare" prin tortura.
Pentru a afla atmosfera cumplitului "fenomen Pitesti", am discutat cu domnul dr. Nicu Ionita din Pascani, unul dintre putinii detinuti care au refuzat "reeducarea". Consecintele au fost tragice pentru domnia sa.
Jurnalul National: Domnule dr. Nicu Ionita, in ce imprejurari ati ajuns in puscariile comuniste? Dr. Nicu Ionita: In momentul arestarii eram student in ultimul an la Facultatea de Medicina din Iasi. Ma pregateam sa sustin examenul de stat. Dupa razboi, sa fie prin 1946, incepuse o puternica propaganda comunista in Universitate. Studentii erau ademeniti cu diverse promisiuni sau erau fortati prin amenintarea cu scoaterea din camine sau din cantine. Am refuzat sa colaborez cu studentii comunisti, drept pentru care "am fost luat la ochi". Deoarece eram un student foarte bun, fiind si asistent universitar, doreau sa ma atraga de partea lor.
Ce acuzatii vi s-au adus in momentul arestarii? Nu stiu pentru ce m-au arestat, eu ma simteam nevinovat. In noaptea de 15 mai 1948 au fost arestati zeci de mii de tineri din toata tara. A fost un plan al Securitatii de aducere la tacere a tineretului care nu dorea sa colaboreze cu comunistii. Pe mine m-au acuzat ca am facut organizatii anticomuniste in facultate, inchizandu-ma la Suceava. Dupa trei luni de anchete, in care am fost torturat zi si noapte, am primit cinci ani de munca silnica.
Suceava, Jilava, Pitesti
Cum ati ajuns in Inchisoarea Pitesti? La Suceava am stat doi ani. Acolo detinutii studenti se organizasera pe grupuri, incercand sa faca o reeducare prin cultura. Se citeau materiale din presa oficiala comunista, din lucrarile de propaganda ale regimului. Initiatorul reeducarii, Alexandru Bogdanovici, credea ca astfel studentii vor fi eliberati si vor
