a dezastrului este reliefată însă de un inventar recent încheiat, făcut pe baza datelor din teren, care arată că suprafeţele de livezi în exploatare sunt mai mici decât cele din scripte, cu a dezastrului este reliefată însă de un inventar recent încheiat, făcut pe baza datelor din teren, care arată că suprafeţele de livezi în exploatare sunt mai mici decât cele din scripte, cu alţi 40%. Astfel încât nu mai miră pe nimeni că pieţele sunt pline de mere turceşti, iar exporturile autohtone sunt simbolice. Astfel, în 2005 s-au exportat 9.000 tone în UE, în special cireşe, vişine, prune, în 2004 - 13.000 t, în timp ce împorturile au ajuns la 168.000 tone.

Pomii fructiferi, trataţi ca floră spontană

"Situaţia e dramatică", apreciază Cornelia Ionescu, consilier pe probleme de horticultură la Ministerul Agriculturii (MAPDR), "cât timp anual se plantează 1.000 ha şi se defrişează de patru ori mai mult".

În Cluj, de la 8.500 ha de livezi în 1990, suprafaţa s-a redus la puţin peste 4.000 ha, în timp ce în zona Fălticeniului suprafaţa livezilor s-a redus la o treime.

Principalele motive ale acestui declin sunt legate de retrocedarea terenurilor, dar şi de dispariţia unui întreg sistem de colectare a fructelor. "Cei care au primit livezile le-au tăiat, au pus porumb şi apoi au regretat, sau le-au tratat ca pe flora spontană", explică Constantin Răduc, directorul Direcţiei de Horticultură din MAPDR. Plantaţiile au îmbătrânit, noii proprietari fie nu au ştiut cum, fie nu au avut bani să le întreţină. Unele livezi, bine poziţionate, au căpătat valoare imobiliară şi au fost vândute ca atare. Au dispărut ILF-urile, care asigurau preluarea producţiei, motiv pentru care, acum, 60% din producţia de fructe se vinde pe piaţa negră sau gri, dar şi depozitele, astfel că fructele nu mai pot fi păstrate peste iarnă.

Statul s-a hotărât în acest an, după 16