Contestate de multi, dar considerate de autoritati semne ale civilizatiei, fântânile arteziene din planurile municipalitatii pentru 2006 ineaca in jur de 60 de miliarde de lei, adica mai mult cu zece miliarde decât fondurile alocate in 2001 intretinerii si reparatiei drumurilor din oras. Doua dintre aceste tâsnitoare - centrul si Ciuperca - au fost prezentate drept cele mai impunatoare din tara, prin complexitate, si inghit la un loc, incluzând si reteaua de arteziene mai mici care vor presara noul centru al Craiovei, peste 55 de miliarde de lei. Executivul, prin majoritatea componentilor sai, de la primar la directorii de directii si sefii de servicii, nu da un pas inapoi de la a trâmbita necesitatea acestor investitii, iar majoritatea consilierilor municipali, care au avizat, in definitiv, cheltuirea banilor publici, ramân fideli ideii ca, datorita artezienelor cântatoare si cu jeturi in culori, craiovenii se vor simti cu adevarat in mileniul III. La celalalt pol, oamenii simpli, chinuiti de nevoile zilnice, nu inteleg logica acestor afaceri. „Nu sunt adeptul artezienelor“ Unul dintre viceprimarii care s-a ocupat in mandatul trecut de gospodarirea orasului, in prezent consilier municipal, Mihai Dragu, nu-si mai aminteste daca a votat pentru distribuirea banilor dupa bugetul incropit de executiv fara a acuza capitolul arteziene, dar spune ca nu a imbratisat niciodata ideea unei alocatii bugetare masive in aceasta directie. „Cred ca erau lucruri mult mai importante de realizat cu banii astia. Oricum, nu sunt adeptul artezienelor. Daca am reevalua toate capitolele la care s-au dat bani degeaba sau in plus, am constata ca puteam face cu banii astia doua-trei camine pentru amarâtii fara locuinte“, a declarat Mihai Dragu. Colegii sai ezita insa sa intre intr-un conflict cu primarul sau cu ceilalti membri ai executivului, ba chiar aclama demersurile edililor. Contestate