- Editorial - nr. 164 / 22 August, 2006 Osardiei domnului avocat Kincses Elöd, de a-l scoate basma curata, dupa moarte, pe criminalul de razboi, groful Wass Albert, cu gandul marturisit al reabilitarii lui, ii vom raspunde cu fapte si date, nu cu vorbe-n vant. Domnul avocat incearca marea cu degetul, cum se spune, deoarece incercarea moarte n-are! Lucrurile, insa, se prezinta cu totul altfel, iar realitatea este cu totul alta. Asa cum pun problema revizuirii sentintei unii lideri maghiari in cazul Wass Albert, cum sunt aduse unele "argumente", totul este o diversiune. Este, de fapt, asa cum aratam si cu alte prilejuri, in acest caz o incercare _ si nu-i prima! _ de reabilitare a unui criminal de razboi, judecat pentru faptele sale pe baza unor dovezi, a unor probe inatacabile cuprinse in dosarul cauzei, nu dupa inchipuirile cuiva, de un Tribunal al Poporului. Tot asa, cum a fost judecat si condamnat la moarte, tot de Tribunalul Poporului (bineinteles, cu baionetele sovieticilor in spate!), si Ion Antonescu. Sa existe, oare, doua masuri si doua legi pentru judecarea acelorasi fapte: una pentru groful de Taga, Wass Albert, si cu totul alta pentru maresalul Ion Antonescu? In timp ce busturile si statuile maresalului, de la Piatra Neamt, Bucuresti, Slobozia, Sarmasu, de prin alte localitati ale Romaniei, conform Ordonantei 31/2002, au fost date cu mare graba jos de pe soclu, Wass Albert a fost repede inaltat, facandu-i-se un desantat cult al personalitatii, urmarindu-se clara reabilitare a lui. Scoala generala din Mugeni _ Harghita ii poarta numele, i-au fost dezvelite busturi, in curtile unor biserici, la Reghin si la Lunca Muresului, la Sfantu Gheorghe, printre statuile aflate intr-un parc din centrul municipiului, este prezent sub chipul "Secuiului ratacitor", Editura "Mentor" ii publica opera. Deputat fiind, in iunie, anul 2000, am fost primul parlamentar care,