un adjunct al Direcţiei a 4-a - cea care se ocupa de contrainformaţiile militare - care a trimis la puşcărie un cetăţean identificat ca fiind autorul unor "înscrisuri cu conţinut duşmănos". un adjunct al Direcţiei a 4-a - cea care se ocupa de contrainformaţiile militare - care a trimis la puşcărie un cetăţean identificat ca fiind autorul unor "înscrisuri cu conţinut duşmănos". Deciziile CNSAS, publicate în "Monitorul Oficial", nu precizează numele victimelor poliţiei politice. Pe lista CNSAS se află colonelul Constantin Ciurlău, care a fost şeful Securităţii Iaşi până 1989. Acesta a dispus "supravegherea informativă a mediului literar" din judeţ şi a dat aviz negativ pentru deplasarea în străinătate a unor persoane supravegheate. Ciurlău avea grijă să fie avertizaţi cei care făceau "comentarii necorespunzătoare" la adresa regimului. şeful din 1989 al Securităţii din Dolj, colonelul Gheorghe Marin, a decis urmărirea unei persoane, prin instalarea de microfoane la domiciliu, sau filaj, doar pentru a "preveni eventuale acţiuni ostile".

CNSAS a deconspirat faptele securiştilor

Printre cei pe care CNSAS i-a acuzat că au făcut poliţie politică se mai află ofiţerul de contrainformaţii de la puşcăria din Aiud, locotenent-colonelul Gheorghe Lazăr, care amplasase microfoane în celule, întrucât dorea să ştie absolut tot ce discută deţinuţii. El a cerut izolarea unui deţinut, din cauza "manifestărilor duşmănoase grave". Pe listă se mai află securişti care supravegheau diferite culte, precum Martorii lui Iehova, Biserica Romano-Catolică sau Biserica Penticostală. Locotenent-colonelul Constantin Petrescu, ce lucra la Securitatea din Hunedoara, se ocupa cu percheziţionarea bagajelor unor ierarhi romano-catolici, pe care, ulterior, i-a şi încadrat ca informatori şi i-a filat. Un căpitan de Securitate, Marcel Gabriel Stănescu, a fost încadrat de CNSAS în rându