Peninsula Balcanică este cel mai diversificat spaţiu etnografic şi cultural al Europei. Aici se păstrează cele mai vechi tradiţii ale Europei, cu origini ce pot fi găsite in antichitatea greco-romană sau in neolitic.

La Sighişoara publicul poate face cunoştinţă cu tradiţiile grecilor, albanezilor, aromânilor, turcilor, macedonienilor, sârbilor sau bulgarilor. Toate popoare actuale ale Balcanilor. In diversitatea culturală a acestor popoare, de-a lungul timpului au existat doi factori unificatori: primul a fost Imperiul Bizantin, iar cel de-al doilea Imperiul Otoman. După aceasta, intrăm in epoca statelor naţionale.

Termenul "Imperiu Bizantin" este unul modern, folosit de către istoriografia de specialitate contemporană, insă bizantinii işi numeau statul " Romania" tocmai pentru a accentua faptul că sunt urmaşii de fapt al vechiului Imperiu Roman. Bizantinii au coalizat lumea balcanilor şi au influenţat mentalităţile popoarelor din această arie geografico-culturală. Ortodoxia, gustul fastului, arhitectura, chiar şi alimentaţia sunt moşteniri bizantine. Otomanii au adăugat la aceste moşteniri islamul, imbrăţişat de către o parte din albanezi şi bosnieci, moravuri noi, o economie specifică, bazată pe agricultură, comerţ şi mici meşteşuguri, şi au adăugat obiceiuri culinare noi.

Instrumente populare, hora şi fustanela

Deşi neamuri diferite, popoarele balcanilor sunt unite prin cimpoi, fluiere, horă şi fustanelă.

Cimpoiul este un instrument de suflat specific balcanilor, dacă lăsăm la o parte cimpoiurile de origine celtică (pe care le găsim la scoţieni, irlandezi şi bretoni) şi care diferă de cele balcanice prin formă şi sunet. Toţi balcanicii folosesc cimpoiul, ca şi fluiere de diferite dimensiuni.

Hora este un joc arhaic cu origini magico-religioase, legate de cultul fertilităţii adus Mamei-Pământ. In neolitic, oamenii se prindea