centralei termice din localitate sunt de 250 miliarde de lei, la care se adaugă penalităţi de 40 miliarde de lei.Alte 70 miliarde de lei trebuie virate în contul furnizorului de cărbune şi centralei termice din localitate sunt de 250 miliarde de lei, la care se adaugă penalităţi de 40 miliarde de lei.

Alte 70 miliarde de lei trebuie virate în contul furnizorului de cărbune şi transportatorului. Situaţia a devenit critică în această vară, după ce Distrigaz s-a privatizat şi a refuzat să continue livrarea de gaz. CET are de încasat 110 miliarde de lei de la populaţie şi alte 100 miliarde de la agenţii economici, pe primul loc situându-se Tractorul şi Rulmenul, cu câte 30 miliarde de lei. Furnizorul de agent termic are de încasat încă 450 miliarde de lei subvenţii, din care 90% de la bugetul local. Numai că edilii nu sunt dispuşi să achite aceşti bani. "Statul a aruncat CET-urile în cârca primăriilor, tot stabileşte un preţ de referinţă pentru gigacalorie, iar grosul subvenţiei trebuie să-l plătim în schimb noi, de la bugetul local", s-a arătat revoltat de această situaţie primarul George Scripcaru. Situaţia s-ar putea complica şi mai mult dacă creditorii CET ar solicita falimentul societăţii pentru recuperarea debitelor. În acest caz s-ar putea ajunge într-o situaţie similară cu cea de la Ploieşti, unde primăriei i s-au blocat conturile tot pentru neplata subvenţiei, în sumă de 200 miliarde de lei.

Tot mai multe voci spun că, de fapt, se doreşte falimentul CET. Una dintre motivaţii este cheltuirea banului public inechitabil faţă de jumătate din populaţia Braşovului, care nu este racordată la sistemul centralizat de termoficare. Alte voci spun că, de fapt, există şi un interes imobiliar deosebit: CET se află situat chiar pe traseul ocolitoarei municipiului.