Anual, în funcţie de numãrul de locuri disponibile, doritorii pot deveni vânãtori sportivi în cadrul unei asociaţii de gen. Candidaţii vor fi examinaţi de o comisie de la Ministerul Agriculturii şi una de la o instituţie de învãţãmânt superior cu profil cinegetic. Candidatul este promovat în urma realizãrii a 20 de puncte din 30 maxim posibile. Stagiul de candidat dureazã un an, timp în care trebuie sã participe la acţiuni de vânãtoare şi de gospodãrire a fondurilor de vânãtoare. La terminarea perioadei, candidatul trebuie sã fie recomandat de doi vânãtori.

"În primul rând trebuie sã fii pasionat pentru practicarea acestui sport şi în al doilea rând sã dispui de posibilitãţi financiare. Puţine persoane ştiu cât de costisitoare sunt achiziţionarea tuturor materialelor şi întocmirea actelor necesare conform standardelor", a declarat directorul Asociaţiei Judeţene a Vânãtorilor şi Pescarilor Sportivi Mureş, Muicã Pompei Emil.

Incompetenţa se plãteşte

Odatã cu apropierea datei de 1 ianuarie 2007, se acutizeazã rãzboiul dintre Asociaţia Generalã a Vânãtorilor şi Pescarilor Sportivi, pe de o parte şi Ministerul Agriculturii şi mediului, pe de altã parte, din cauza schimbãrii legii Fondului Cinegetic, lege care va trebui sã fie conformã cu cele europene. Dar pentru cã s-a lucrat şi la acest capitol tot româneşte şi pentru cã statul român nu a negociat la timp cu organismele europene problemele legate de mediu, vânãtoarea pe teritoriul României se va putea desfãşura doar cu acordul organismelor europene în drept. Aşa cã acum se speculeazã cã peste jumãtate de milion de vânãtori din UE vor veni la noi nu pentru turism, cum am vrea, ci la vânãtoare. (M.D.)

România a semnat convenţia de la Berna referitoare la ocrotirea animalelor sãlbatice, în care se prevede cã animalele sãlbatice "trebuie ocrotite, dar reduse pentru pãstrarea numãrului lor în efec