Numãrul estimat al ucrainienilor din Romania este de 66.483, ceea ce reprezintã 0,29 la sutã din populaţia ţãrii. Cei mai mulţi trãiesc în judeţul Maramureş, dar şi în Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Tulcea, Satu Mare etc.
La Sighişoara, ucrainienii vor fi reprezentaţi de ansamblul "Vocile Ronei" din Maramureş.
Ucrainienii din Maramures şi Bucovina – huţulii
Asezãrile ucrainene din nordul Moldovei şi din Maramureş, situate în zonele vecine cu masivul etnolingvistic ucrainean şi în prelungirea acestuia, sunt vechi de sute de ani. Mãrturii arheologice şi lingvistice aratã cã o populaţie slavã de rãsãrit s-a asezat pe aceste meleaguri încã din secolul al VI-lea, trãind alãturi de populaţia autohtonã româneascã, în timp ce cea mai mare parte a satelor locuite astãzi de ucraineni sunt menţionate în vechile acte istorice (slavone în Moldova şi latino-maghiare în Maramureş) din secolele al XIV-lea si al XV-lea. În anul 1998, de pildã, satul Ruscova din Maramureş a sãrbãtorit 625 de ani de la prima atestare documentarã.
Huţuluii (numiti huţani de cãtre români) sunt cei care locuiesc în zona muntoasã a Bucovinei, pe vãile superioare ale râurilor Suceava, Moldova, Moldoviţa şi Bistriţa Aurie. Veniti aici încã din secolul al XVII-lea au gasit condiţii favorabile pentru a practica ocupaţiile lor tradiţionale: pãstoritul, creşterea animalelor, munci forestiere, plutãrit, întemeind un numãr însemnat de sate şi catune pe care le locuiesc şi astãzi. În vechile hrisoave bucovinene ei sunt numiţi "rusi". Graiul huţul este înrudit cu graiurile ucrainene carpatice şi cu cel bucovinean.
Renumiţi crescãtori de cai (ei au impus chiar o rasã de cai), huţulii sunt totodatã maeştri în confecţionarea şi ornarea obiectelor din lemn, piele, corn, în ţesut şi în broderie, iar încondeierea ouãlor de Paşti le-a adus o faimã internaţionalã.
Narcis MARTINIUC @N
