Rona de sus, Maramureş şi încă 10 comune din aceeaşi zonă, este fieful ucrainenilor din România. Locuind foarte aproape de ţara de origine a strămoşilor lor, ucrainenii au reuşit în timp să îşi păstreze nealterate tradiţiile, obiceiurile, costumele, dar mai ales puritatea limbii vorbite. "Suntem în această zonă aproximativ 40.000 de ucraineni şi în familie vorbim ucraineana şi româna. Depinde foarte mult de fiecare familie în parte. Deşi cu trecerea anilor am format şi familii mixte, spiritul ucrainean a rămas nealterat. O mare şansă pentru asta ne-a oferit-o religia ortodoxă care cuprinde cele două naţii. Maramureşul este casa noastră, locul din care nu vom pleca. Zonă istorică a românilor, casă a ucrainenilor, aici nu au existat niciodată probleme legate de naţie sau de limbă", ne-a spus Ion Provaniuc, membru al Asociaţiei Ucrainenilor din România. ProEtnica este prilejul şi locul perfect în care ucrainenii au venit cu drag, aducând cu ei pentru a arăta lumii, costumele, cântecele şi limba poporului din care se trag. "Ronianski Holosa", sau "Vocile Ronei", este corul care sub bagheta dirijoarei Geta Petretki a reuşit să reţină atenţia publicului şi chiar să îi facă să cânte alături de ei. Iar formaţia de dansuri "Sokole", adică "Vulturii", a ţinut cu răsuflarea tăiată audienţa. Tăria de caracter şi dârzenia acestei etnii a răbufnit către public de la primul acord. Frumuseţea oamenilor, a costumelor a dansurilor şi a cântecelor sigur le vom revedea şi la ediţia următoare a festivalului. (E.K.)

Rona de sus, Maramureş şi încă 10 comune din aceeaşi zonă, este fieful ucrainenilor din România. Locuind foarte aproape de ţara de origine a strămoşilor lor, ucrainenii au reuşit în timp să îşi păstreze nealterate tradiţiile, obiceiurile, costumele, dar mai ales puritatea limbii vorbite. "Suntem în această zonă aproximativ 40.000 de ucraineni şi în familie vorbim ucr