Imagine idilica a Razboiului din Crimeea, imortalizata de Roger Fenton Razboiul Crimeii a adus pentru istoria presei trei momente de referinta: prima corespondenta de front pentru un ziar, primele fotografii de presa de pe un teatru de lupta (chiar daca printr-o nedreptate facuta de istorie unui roman) si folosirea telegrafului electric pentru transmiterea materialelor jurnalistice.
William Howard Russell, un tanar jurnalist de la London Times, este trimis in februarie 1854 pe campul de lupta al proaspat inceputului Razboi al Crimeii, unde Marea Britanie si aliatii sai infruntau Imperiul Rus. Misiunea lui era de a scrie si transmite la redactie reportaje de pe linia frontului. Editorul John Thadeus Delane credea ca, pana la Pasti, reporterul sau va fi inapoi, dar nu avea de unde sa stie ca evenimentele il vor forta pe Russell sa ramana in Crimeea inca 18 luni, sa creeze prin reportajele sale o imensa miscare de simpatie fata de soldatii britanici in randul opiniei publice, o alta de revolta a autoritatilor fata de ziarul pentru care lucra, cum nu avea de unde sa banuiasca faptul ca reporterul sau va intra in istorie.
Russell incepe sa scrie cu emotie, dar si cu realism despre razboi, descriind starea jalnica in care se aflau soldatii britanici: nepregatiti in fata frigului Crimeii, fara mancare suficienta, fara echipament corespunzator, cu personal sanitar prea putin. Materialele sale ajungeau cam in trei saptamani la Londra. In scurt timp, autorul a fost acuzat de catre guvernanti de senzationalism, de exagerare si gazeta pentru care lucra a fost denigrata pentru ca ii publica articolele, deci il credita. Opinia publica insa astepta cu sufletul la gura reportajele lui Russell, in perioada aceea tirajul cotidianului Times (considerat, ca si astazi, influent si de incredere) crescand de la 40.000 la 60.000 de exemplare. Emotionata de materialele lui
