Intense au fost afinitatile artistice ale familiei Niculescu-Dorobantu, a carei obarsie recenta poate fi gasita in inscriptia unui mormant din fata bisericii comunei Puchenii Mari, pe soseaua ce leaga Bucurestii de Ploiesti, biserica pictata de foarte tanarul Grigorescu chiar inainte de zugravirea Manastirii Agapia.
Acolo isi dorm somnul de veci Iorgu Niculescu, capitan de dorobanti, si sotia sa Smaranda, incepatorii acestei spite care, desi a numarat membri putini la numar, si-a lasat numele inscris in istoria artelor frumoase romanesti. Tot ce este legat de aceasta familie poarta pecetea unui gust de netagaduit, fie ca este vorba de impunatoarele case din Bucuresti, proiectate de arhitectul Grigore Cerkez, fie de mormantul in stil neoromanesc de la cimitirul Bellu.
Este cunoscut faptul ca primele biserici pictate de Nicolae Grigorescu in judetul Prahova, la Puchenii Mari sau la Marginenii de Jos, au fost ctitorite de catre aceasta familie fara vechi nume boieresc, dar cu o pronuntata inclinatie artistica. Spre aceasta constatare indreapta si spiritul de colectionar de arta al lui Ilie I. Niculescu-Dorobantu, a carui sotie, Tatiana, a fost una dintre fiicele lui Ion C. Bratianu. De altfel, Ilie Niculescu-Dorobantu a fost, la inceputul secolului XX, seful organizatiei liberale de Ilfov. Era multa arta populara romaneasca in impozanta casa a acestora de pe Strada General Gheorghe Manu (fosta Strada Locotenent Dumitru Lemnea), cladita dupa planurile arhitectului mai sus-amintit, in stil neorenascentist francez. De asemenea, conacul lui Ilie Niculescu-Dorobantu de la Darvari (jud. Ilfov) a fost opera aceluiasi arhitect.
Mama lui Ilie I. Niculescu-Dorobantu, Alexandrina, nascuta Ceresanu, provenea dintr-o familie boiereasca din fostul judet Saac (astazi, Prahova) si evghenia urmasilor se explica in buna masura prin aceasta inrudire. De mentionat este si
