"Istoricii nu scriu intotdeauna realitatea. Sunt cam dezamagit de istorici." Leizer Finchelstein Atunci avea 17 ani si jumatate. Nu iesise inca din Iasi. Stia de la geografie ca tara are munti si mare, dar nu apucase sa le vada. Nici prin Iasi nu prea iesea. A fost luat ucenic de crud. Tatal sau era tamplar cu atelier propriu pe langa casa, dar l-a dat la alt tamplar sa invete meserie, ca sa fie tratat cu severitatea care se cuvenea. Dupa cele 12 ore de munca nu-i ramanea timp de altceva. Mai toata tineretea si-a petrecut-o pe strada Conductelor, din Targu Cucu, cartier care era pe atunci evreiesc. De altfel, cam jumatate din populatia Iasului era formata din evrei. Sinagoga era aproape de casa, dar acolo mergea mai mult tata, copiii participau doar la sarbatorile de toamna. In oras iesea la sfarsitul saptamanii, cand facea du-te-vino, ca toti tinerii, pe strada Lapusneanu si prin Piata Unirii, mai rar prin Copou. Daca avea ceva bani, mergea la film sau la cofetarie. In afara de plimbarile acestea, cu crestinii nu se prea intersecta. Mai ales ca fusese sfatuit, ca toti tinerii evrei, sa se fereasca de necazuri, de provocari si sa aleaga fuga decat sa fie acuzat apoi de scandal. In Targu Cucu, locuiau si cativa crestini, cu care se impaca foarte bine. Atata doar ca, doua-trei zile inainte de "duminica aceea", multi dintre ei au plecat de acasa si si-au insemnat casele cu cruci. Pe moment, nu a inteles de ce. Leizer Numele sau este Leizer Finchelstein si are 83 de ani (s-a nascut in noiembrie 1923). Acum locuieste in Podu Ros. Si acesta fusese candva un cartier evreiesc, dar a ajuns sa locuiasca aici nu din cauza aceasta, ci pentru acolo a primit apartament de la CFR, in 1964. Cand s-a mutat, cu sotia, au sarutat peretii de bucurie. Apartamentul, cu doua camere, avea parchet, apa curenta, iar de la balcon putea admira turnul de la Bucium. Nici nu se compara cu locuinta