Altadata un important centru economic al judetului Alba, dar si cel mai toxic poluator din Transilvania, orasul Zlatna este acum, la numai cativa ani de la incetarea activitatii, una dintre cele mai impresionante ramasite ale economiei comuniste. Turistii care urca dinspre Alba Iulia spre Muntii Apuseni au surpriza sa vada, in partea stanga a drumului, la capatul unui sir de serpentine, peisajul sumbru al fostelor combinate si uzine. Bucati de moloz maruntit de cautatorii de fier vechi, pereti cazuti, cladiri intunecate aflate (inca) in picioare, dar fara ferestre, usi sau "anexe" din metal... totul pe o suprafata imensa, de cateva sute de hectare. Oamenii care lucrau in urma cu cativa ani pe platforma industriala a "Ampelum" si la Exploatarea Miniera a "Zlatmin" nu mai au acum nici macar statutul de somer. Ultimele plati ale salariilor compensatorii s-au facut la inceputul anului si de atunci nimeni, nici macar autoritatile, nu stiu din ce traiesc oamenii. Rata somajului, care ajunsese imediat dupa inchiderea societatilor la aproximativ 92%, s-a diminuat in ultimul timp. Potrivit primarului Silviu Ponoran, mai mult de 1.500 de tineri au plecat in Spania sau Italia. Alti doua-trei sute de oameni fac naveta la Alba Iulia, unde lucreaza pentru salarii de aproximativ 3,5 milioane. Transportul ii costa 1,6 milioane lunar, insa nu au alta optiune. Acestia sunt insa cei norocosi. Saracie lucie "cazata" in birourile "Minvest" La marginea orasului si in cartierele marginase traiesc cei mai putin norocosi, oamenii fara locuri de munca. Aproximativ 40 dintre ei au fost mutati din fostul camin de nefamilisti, cumparat de un afacerist local imbogatit din afaceri cu fier vechi, in fostele birouri aflate in paragina ale Exploatarii Miniere "Zlatmin", apartinand de "Minvest" Deva. Acolo traiesc de mai bine de un an, in conditii greu de imaginat: fara curent, apa sau toaleta