Profiturile nete zilnice ale unei firme specializate in serviciile petroliere marine pot depasi sute de mii sau milioane de dolari, in functie de marime, dotari si management. Romania are o asemenea firma, dezvoltata prin externalizarea acestei activitati a colosului local Petrom.
In 1976, prima platforma de foraj marin romaneasca incepe forajul in Marea Neagra, la o adancime de 90 de metri. Ulterior se mai construiesc platformele Atlas, Jupiter, Prometeu, Saturn, Fortuna si Orizont, ultimele doua implicate in recentul scandal considerat comercial la unison de autoritatile romane si iraniene, macar pana cand se va demonstra contrariul.
MARILE SPERANTE. Platformele marine par sa fi repetat istoria altor mari investitii romanesti dinainte de 1990, care nu si-au mai gasit utilitatea⦠acasa. Orizont, de pilda, a fost construita in 1987, modernizata in 1999, lucrand in Golf din 1998. Putinele informatii publice despre activitatea lor se pot rezuma astfel. Sperantele unor mari zacaminte de petrol sau gaze semnificative si accesibile in platforma continentala a Marii Negre s-au diminuat, pe masura ce costurile pentru descoperirea si exploatarea descoperirilor au devenit tot mai greu de suportat de fosta Societate Nationala Petrom. Din Marea Neagra ies relativ usor mai mult gaze naturale si nici acelea in cantitati prea mari.
DESCENTRALIZARE. La un an dupa privatizarea Petrom, OMV a renuntat la activitatile de foraj marin dupa ce fusesera externalizate demult si activitatile de foraj terestru.
Oficial, motivele pentru care Petrom a renuntat la forajul marin si ulterior a vandut platformele par plauzibile. "Operarea platformelor mobile de foraj marin este un domeniu specializat al serviciilor legate de campurile petroliere si necesita o atentie si expertiza speciale. Necesarul de astfel de servicii al Petrom este limitat si nu exista alta cerere semn
