In ansamblul ceramicii traditionale românesti, ulcioarele de nunta ocupa un loc deosebit. Acestea ilustreaza inventivitatea tehnica si imaginatia olarilor caracterizata prin originalitatea formelor, a proportiilor, decorarii si cromaticii. Simplitatea formei, bogatia motivelor, buna distribuire a desenelor si accentuarea prin ornament si culoare a unor portiuni, care in ansamblu se constituie intr-o opera de arta, sunt caracteristici ale artei românesti taranesti. Ceramica româneasca a fost dintotdeauna mult mai apreciata in afara granitelor tarii. Un ulcior de nunta care in târgurile de la sate se vinde cu sume cuprinse intre 10 RON si 30 RON, in strainatate poate ajunge si la 5.000 de euro. Nea Bebe, dupa cum il cunosc prietenii, este unul dintre putinii mesteri olari din Oboga, judetul Olt, care mai lucreaza. Aceasta meserie a invatat-o de la tatal sau si i-a ocupat 37 de ani. Nea Bebe este foarte mândru de ceea ce face in prezent pentru ca a reusit sa continue un obicei care este „sfânt“ in zona de unde provine el. Toate obiectele care sunt facute de mesterii olari olteni, ulcioare de nunta, ghivece de flori, strachini, farfurii si multe altele, sunt realizate manual cu ajutorul vechii roti de olarit care nu s-a schimbat cu nimic in decursul timpului. „Cu toate ca au aparut roti electrice la care se poate regla turatia dupa bunul plac, noi, cei de la Oboga, am ramas fideli rotii care se invârteste cu piciorul“, a declarat nea Bebe. In satul Oboga, desi unul cu traditie in olarit, nu au mai ramas din pacate decât foarte putini mesteri olari. Nea Bebe isi aduce aminte ca atunci când era mai tânar, in satul lui erau cel putin 70 - 80 de mesteri care lucrau intens. „Acum mai suntem doar câtiva, aproape zece olari, si acest lucru se datoreaza si faptului ca meseria de olar la noi in tara nu-ti mai aduce decât satisfactie sufleteasca. Despre satisfactia materiala nu pr