Harababura deconspirarilor securistice nu pare sa loveasca doar Romania. Tari cu vechime mai mare in exercitiul democratiei - Polonia si Ungaria - traiesc acelasi impas: dezvaluirile sunt comandate, de cele mai multe ori prin presa, au in spate jocuri politice, marii vinovati isi beau linistiti cafeaua, in vreme ce opinia publica...simpatizeaza cu victimele. Cum explicati aceste similitudini de fost lagar socialist?
- Cum regimul comunist a fost, in esenta, acelasi in toate statele in care l-a instalat puterea sovietica, si consecintele prabusirii lui se aseamana. Toate problemele provin dintr-o singura sursa: deconspirarile ii vizeaza peste tot pe colaboratori, nu pe securisti. Si aceasta pentru ca, in marea lor majoritate, ofiterii de Securitate au fost recuperati de noul regim democratic, instalat dupa 1989 in fostele state comuniste. Cu exceptia Germaniei de Est, care s-a reunit cu restul tarii, peste tot noile regimuri au avut grade mai mari sau mai mici de complicitate cu fostele structuri ale statului comunist. Poate si pentru ca rasturnarea vechilor guverne comuniste s-a bucurat de complicitatea unor segmente din serviciile secrete, fapt pe care nu-l mai neaga nimeni astazi. In Romania aceasta complicitate s-a ridicat chiar la un grad foarte inalt.
Nicaieri in fostul "lagar" nu s-a facut un proces al comunismului de tipul celui intentat regimului nazist la Nrnberg. Nu a existat asadar nici un temei pentru condamnarea institutiilor statului comunist si a angajatilor lor. Pe cale de consecinta, nota de plata a istoriei este achitata de instrumentele lor - colaboratori, informatori etc., carora li s-a pasat raspunderea pentru toata abjectia fostului regim. Cum sa nu ajungem, asadar, la situatia in care deconspirarea dosarelor a devenit un instrument al luptei politice, manuit cu mare pricepere, exact de fostii ofiteri de rang inalt, prin interpu
