Reprezentanţi ai mai bine de 20 de etnii s-au reunit, în perioada 18-27 august, la Sighişoara, la a şasea ediţie a Festivalului ProEtnica sau "Zilele comunităţilor etnice în România". În Reprezentanţi ai mai bine de 20 de etnii s-au reunit, în perioada 18-27 august, la Sighişoara, la a şasea ediţie a Festivalului ProEtnica sau "Zilele comunităţilor etnice în România". În Cetatea Sighişoarei au fost prezenţi reprezentanţi ai culturilor minorităţilor naţionale reprezentându-i pe turci, tătari, ucraineni, slovaci, sârbi, ruteni, ruşi lipoveni, polonezi, maghiari, aromâni, macedoneni, italieni, greci, germani, evrei, croaţi, cehi, bulgari, armeni şi albanezi. Pe lângă spectacolele folclorice desfăşurate în piaţetele Cetăţii, zeci de tarabe cu fel de fel de produse, de la pietre zodiacale, macrameuri, sculpturi, gablonzuri şi păpuşi, atrag atenţia trecătorilor ce vorbesc engleza, franceza, germana, italiana Ciudat însă, "oficial", nu sunt prezenţi în festival rromii din Liga Meşteşugarilor Argintari din România. Se vorbeşte nu atât de discriminare, pentru că rromii se feresc să rostească acest cuvânt, cât de "nebăgare în seamă". Locurile în care cu predilecţie îşi etalau produsele şi talentul artistic, târgurile, festivalurile ori alte evenimente publice, încep să le devină interzise. "La fiecare festival participăm doar cu doi meşteşugari, fiindcă nu primim invitaţii, nu pentru că nu ar avea căutare produsele noastre. Acum la ProEtnica ne găsim în aceeaşi situaţie şi nu înţelegem de ce organizatorii
uită
de noi. Suntem şi acum seminomazi, nu solicităm cazare şi masă, pentru că dormim în maşini şi mâncăm ce ne aducem de acasă. În schimbul doar a unei invitaţii, am avea toţi de câştigat. şi meşteşugul, şi noi, şi organizatorii, şi turiştii", a spus unul dintre cei 350 de meşteşugari argintari existenţi în România.
