Cu toate că tot mai multe studii ştiinţifice arată că E-urile au efecte negative asupra oamenilor, şi în special a copiilor, Comisia Europeană a adoptat, în această vară, un pachet de Cu toate că tot mai multe studii ştiinţifice arată că E-urile au efecte negative asupra oamenilor, şi în special a copiilor, Comisia Europeană a adoptat, în această vară, un pachet de propuneri legislative care prevede introducerea unor noi reglementări cu privire la enzimele alimentare şi actualizarea legislaţiei referitoare la arome şi aditivi. Noile reglementări vor conţine, după aprobarea lor de către statele membre şi Parlamentul European, cerinţe mai stricte pentru nitriţii şi nitraţii din carne, dar permit utilizarea a şapte noi aditivi şi îndulcitori alimentari. Printre noii aditivi alimentari autorizaţi, în numele "recentelor evoluţii tehnologice şi ştiinţifice", se numără eritritol, 4-hexilrezorcinol, hemiceluloza de soia, etil-celuloza. Alţii au fost "binecuvântaţi" să fie extinsă folosirea lor - cum este cazul carbohidratului de sodiu pentru brânzeturi, sorbanţi şi benzonaţi pentru crustacee, dioxid siliconic ca suport - pentru produsele tradiţionale. Un nou îndulcitor alimentar s-a mai alăturat listei: eritritolul.

În România nu controlează nimeni concentraţia aditivilor În România, aşa cum nu pot fi verificate legumele şi fructele dacă au fost tratate în exces cu substanţe chimice, nici concentraţia de aditivi alimentari nu poate fi depistată în laboratoare, deşi după aderarea la UE acest lucru este obligatoriu. Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din primăvară arăta că legislaţia românească în domeniul aditivilor alimentari nu este încă deplin armonizată cu acquis-ul într-un număr important de domenii precum aditivii, aromatizanţii, materialele care intră în contact cu alimentele, suplimentele alimentare şi alimentele cu destinaţie specială, organi