lentă, dar sigură", a litoralului este inevitabilă, întrucât voiajul la mare nu poate rezista "suprasolicitat". Pe lângă dezavantaje precum aglomeraţia, gălăgia, sau chiar poluarea, lentă, dar sigură", a litoralului este inevitabilă, întrucât voiajul la mare nu poate rezista "suprasolicitat".

Pe lângă dezavantaje precum aglomeraţia, gălăgia, sau chiar poluarea, persoanele care îşi programează concediile la ţărmul Mării Negre sunt nemulţumite şi de "felul în care se prezintă plajele". Spre nepăsarea multora, întinderile de nisip au devenit, în majoritatea zonelor de pe litoral, nişte albii artficiale prevăzute cu conducte ce preiau deşeurile de pe mal ca să le abandoneze în apă. Astfel că, în staţiuni precum Mangalia, Neptun, Saturn, Venus, Jupiter şi multe altele, nişte ţevi groase, ruginite şi chiar sparte, ies din nisipul fin şi varsă pe plajă, "în drum spre mare", tone de reziduuri sau apă murdară, resturi de la terasele, restaurantele sau piscinele din zonă. Au ieşit la suprafaţă din pricina valurilor puternice care au săpat în nisipul plajei şi, mâncate de cariile vremii, au putrezit şi s-au spart. "Zici că e hazna. Câteodată sunt nişte mirosuri insuportabile... Plus că toate mizeriile astea se varsă în apă. Am nimerit cu cearşaful aici şi ăştia mici îşi mai bagă nasul pe ici, pe colo. Ne putem îmbolnăvi, dracului!", spune o femeie, în timp ce îşi trăgea fetiţa dintre ţevile de metal. Chiar şi patronii teraselor de la malul mării sunt conştienţi că ţevile sunt vechi şi că ar fi trebuit schimbate de mult. Dincolo de aspectul inestetic, conductele sparte, care deversează în mare apă menajeră de la diferite "puncte turistice", au devenit adevărate focare de infecţie la malul mării.