Cine stie, poate ca in scurta vreme palatele tiganesti chiar vor ajunge obiective turistice. Si cam atit. Un fel de muzee Apropiata aderare la UE a produs jale mare la Grajduri si Zanea. Slugile din rindul romanilor au plecat pe capete la munca in Italia. In plus, afacerile tiganilor scirtiie si pentru ca Fiscul s-a pus mai tare cu ochii pe ei. Nemaiavind asa de multi bani, rromii nu-si mai fac nici palate cu zeci de turnulete si imensi cerbi pictati. Ultimele vile din zona sint mari, dar perfect normale, poate doar cu acoperisurile in ceva mai multe ape. Pentru ca au simtit pericolul subdezvoltarii economice, bulibasii cer acum sefilor judetului sa le asfalteze drumul din zona, ca sa deschida pensiuni. In urma cu citiva ani, aproape fiecare rrom instarit din sat si-a ridicat casa mare, impopotonata cu turnuri. Numarul turnuletelor dadea masura averii, dar si a mindriei proprietarului. Una dintre cele mai impozante case troneaza si azi e a bulibasei Gagarin Stanescu. Peretii caselor erau desenati la interior si la exterior cu cerbi si pauni, cu rapiri din Serai, iar pentru asta, tiganii plateau bani grei studentilor romani de la facultatea de arte. Tot din rindul romanilor isi racolau si slugile. Orice familie de rromi gospodari avea angajat cite un sofer si o femeie in casa de etnie romana. In ultimii trei ani, epoca de aur de la Graduri a inceput sa apuna. Rromii nu mai au bani de turnulete, iar slugi din rindul romanilor nu se mai gasesc: s-au dus la munca in strainatate. „Daca am avea drum, am deschide pensiuni“ „Cartierul rezidential Stanescu“ de la Grajduri, ridicat la inceputul anilor ‘90, se remarca prin casele mari, cu multe camere, cu scari masive din marmura, cu turnulete lucrate de meseriasi in arta prelucrarii tablei. Cei care s-ar incumetat sa-l viziteze ar putea avea senzatia ca se afla intr-un spatiu in care timpul a fost distorsionat: totul pare rupt