Demascarile publice continua, dusmanul interior este infierat in zeci de articole de prima pagina. Banalul rau cotidian a inceput sa fie discriminat.

Ii revin roluri tot mai discrete, impins in culise de torentul de apa murdara care spala scena politica.

Aerul cel de toate zilele este infestat nu doar de raul istoric al mostenirii comuniste. Raul care ne macina nu este doar de arhive. Efectele preluarii securistilor, cu arme si bagaje, in inalte functii de partid si de stat, dupa decembrie 89, incep sa se estompeze. Ceasul nu mai poate fi dat inapoi fara riscuri. Conform legii, multe dintre faptele lor s-au prescris. Nu exista lege pentru condamnarea lor, in afara de cea morala. Ar trebui modificat codul penal pentru ca acte de violenta, talharii, omucideri sa nu mai fie prescrise. Securisti mari au intrat in economie cu bani de furat. Sunt negustori cinstiti, nimeni nu le poate popri banii fara sa se faca el insusi vinovat de furt. Legea e, uneori, cinica! Oricum, de ei are grija Dna.

Politicienii si jurnalistii sunt vulnerabili la deconspirare. Ei vehiculeaza valori precum adevar, democratie, onoare. In cazul securistilor, a vorbi despre toate acestea este o proba de ipocrizie si dublu limbaj. Si o insulta pentru cei care, in decembrie 89, mureau pentru ca securistii sa dispara de pe scena publica. Politicienii si jurnalistii care au facut pactul cu diavolul trebuie sa faca un pas inapoi!

Obiectivele dosariadei nu ridica semne de intrebare. Caile prin care se infaptuieste, ratiunile declansarii arata ca politicienii folosesc dosarele pentru a-si da cu ele in cap. Extravaganta care ne va costa scump in perioada in care ar trebui sa aflam daca Uniunea Europeana ne va accepta sau nu in ianuarie viitor. Dincolo de cortina de praf a bataii cu dosare par sa fi inghetat toate celelalte griji ale romanilor. Nu ne-am ocupat de dosare vreme 17 ani.