Zeci de hectare de teren agricol din vecinătatea marilor oraşe, în mijlocul unor câmpuri pe care puţini îşi închipuiau că ar putea să apară case, sunt locuri în care au pornit afacerile Zeci de hectare de teren agricol din vecinătatea marilor oraşe, în mijlocul unor câmpuri pe care puţini îşi închipuiau că ar putea să apară case, sunt locuri în care au pornit afacerile imobiliare de succes. În urmă cu câţiva ani, nu era nevoie decât de un plan de afaceri, pus în practică cu câteva zeci de cenţi pentru fiecare metru pătrat de pământ cumpărat. Aşa s-a dezvoltat partea de nord a Bucureştiului şi a Timişoarei, ca şi zona situată între Constanţa şi Ovidiu.

Capitala - ţinta preferată a investiţiilor de toate tipurile - este plasamentul imobiliar ideal atât pentru marii, cât şi pentru micii investitori. Nordul oraşului a avut dintotdeauna un statut privilegiat faţă de celelalte sectoare ale Bucureştiului, însă apariţia unor proiecte mari în primii ani de după 1990 au consacrat definitiv zona ca fiind cea mai bogată. "Existenţa unor suprafeţe mari de teren, la limita dintre intravilan şi extravilan, au stârnit interesul multor companii", ne-a declarat Cristian Mitriş, directorul executiv al Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI).

Bogăţiile din nord, sărace în utilităţi

Nordul Bucureştiului, cu predilecţie sectorul 1, s-a dezvoltat însă mult mai repede decât capacitatea edililor de a asigura utilităţile, astfel că unele zone suferă încă din cauza acestui decalaj. De-a lungul şoselei Bucureşti-Târgovişte - în Străuleşti, de exemplu - se construiesc complexuri rezidenţiale de lux, însă utilităţile nu există. Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, ne-a declarat că toată porţiunea cuprinsă între şoselele Bucureşti-Târgovişte şi Bucureşti-Ploieşti va fi viabilizată începând de anul viitor. Finanţarea va fi asigurată dintr-un program al Băncii