- Diverse - nr. 168 / 28 August, 2006 Buna traditie a inaintasilor de-ai cinsti pe Eroi a fost preluata si de Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman - ASTRA - fondata in anul 1861 la Sibiu, facand tot posibilul ca soldatii inrolati in armata Imperiului Habsburgic si ulterior (1867) austro-ungar sa invete romaneste, trimitandu-le abecedare, brosuri si carti beletristice in limba romana. Societate despre care publicistul maghiar Kos Karoly, participant la grandioasa adunare a tuturor romanilor, ce a avut loc la Bucuresti intre 28-30 august 1881, nota: "Societatea aceasta isi cunoaste deplin puterile si scopurile... Societatea aceasta este natiunea". (DE LA STATUL GETO-DAC LA STATUL ROMAN UNITAR, de Mircea Musat, p. 334). Intr-adevar, ASTRA si publicatiile sale "Gazeta Transilvaniei" si "Telegraful Roman" combateau cu vigoare masurile de oprimare a romanilor, continuand sa ceara drepturi egale pentru toate minoritatile si in mod deosebit pentru romanii care detineau majoritatea, chiar dupa statisticile oficiale maghiare: 47 % in 1880; 18,94 % maghiari; 47,89 % in 1890; 21,5 % maghiari; 47,2 % in 1900; 28,8 % maghiari; 46,2 % in 1910; 25,7 % maghiari. Din 4.597 comune, in 2.971 majoritari erau romanii, adica 64,7 %, pe cand maghiarii erau majoritari doar in 616, adica 13,4 %. In loc de drepturi au urmat represiuni precum desfiintarea Despartamintelor organizate pe tinuturi, desfiintarea bibliotecilor satesti ale Astrei, controlul strict al intregii sale activitati, epurarea bibliotecilor de carti "nationaliste", sporirea masiva a cautiunii ce se platea pentru editarea ziarelor romanesti, interzicerea patrunderii in unitatile militare a lucrarilor si tipariturilor in limba romana etc. Masuri care au grabit destramarea imperiului, dar au si ingreunat activitatea ASTREI. Dupa intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, ASTREI i-au