Dupa doi ani de existenta aventuroasa - sechestrat, eliberat, rapit in plina strada si sechestrat din nou - , Stefan Foris a fost asasinat. Data exacta nu se cunoaste. Nici cine a decis suprimarea, pentru ce culpe si ce probe s-au adus in favoarea vinovatiei sale. La cativa ani dupa producerea crimei au disparut si osemintele.
Cine, cand, de ce si din ordinul cui?
Despre Stefan Foris se pomenise ultima data in cadru oficial la Conferinta Nationala a Partidului din octombrie 1945. Il adusese in discutie Lucretiu Patrascanu, in intaia sedinta a primului Comitet Central ales dupa iesirea din ilegalitate - sedinta la care insusi ministrul Justitiei fusese cap de afis. Comparatia cu ultimul secretar general al partidului din anii ilegalitatii a fost una cel putin neinspirata.
RAPIT IN PLINA STRADA. La acel moment - in toamna lui 1945 - , Foris era sechestrat, dupa ce fusese rapit in plina strada de un comando comunist, condus de generalul Gheorghe Pintilie in zona Pietei Universitatii. Locul "detentiei" nejustificate de nici o lege in vigoare la acel moment era cunoscut de un grup restrans de initiati. De altfel, soarta lui Foris in ultimii doi ani ai vietii sale se aseamana cu a unei scrisori cu "adresant necunoscut", cu care nimeni nu stie ce sa faca exact si la ce destinatie sa o remita. Mutat de colo-colo - de la sediul partidului in sediul Ministerului de Interne si invers, acasa la generalul Gheorghe Pintilie, in case conspirative inca la dispozitia partidului - ascuns de ochii lumii, dar si de cei ai familiei - , Foris a fost vreme de doi ani o problema cu foarte multe necunoscute. Candva, in cursul anului 1946, cineva a decis sa taie nodul gordian.
"Candva", "cineva".... "Candva" - deoarece astazi este foarte greu de spus cand anume s-a transat situatia ultimului secretar general ilegalist in sensul dorit de puternicii zilei. "Cineva" - pe
