Surprinzatoare, in raport cu intentia mutarii sediului central al bibliotecii inspre periferia orasului, e tacerea cu care au raspuns societatea civila - organizata sau nu -, filialele partidelor politice, autoritatile administratiei publice locale si, nu in ultimul rind, formatorii de opinie.
Prin scenariul pe care il promoveaza, presedintele Consiliului Judetean isi propune ceea ce nici comunistii n-au indraznit: mutilarea spirituala a unei intregi comunitati. Caci nu altceva semnifica tupeul cu care ameninta Gheorghe Bunea Stancu ca va traduce in fapta acest proiect falimentar.
Cind orice oras respectabil isi aduna in centru institutiile de cultura, cartea lui de vizita, importanta atit pentru turisti, cit, mai ales, pentru constiinta de sine a comunitatii respective, un individ ales nici macar prin vot direct de populatia ale carei interese clameaza ca le reprezinta ignora voit reguli de bun simt civic si urbanistic.
Centrul orasului - fie el downtown sau uptown - este, prin definitie, parte integranta a vietii publice si catalizator in crearea unei constiinte de sine a locuitorilor, iar rolul de prestigiu social si de facilitare a cunoasterii pentru publicul larg, indeplinit de muzee, de institutii de arta, de biblioteci este vital pentru articularea spiritului comunitar.
In loc sa se gindeasca la redarea integrala a Casei de Cultura a Tineretului - cum au numit-o edilii comunisti - destinatiei continute, in mod ironic, de onomastica sa, tot ce a putut isca gindirea vizionara a lui Bunea Stancu este infigerea unui nou restaurant in trupul de beton si marmura si intr-un spatiu destinat prin excelenta unui public al carui spirit sufera de manelizare.
Un binom functional in planul esteticii arhitecturale si al logicii urbane, Biblioteca Judeteana din Casa Culturii si Palatul Administratiei risca sa fie separate
