Am inceput acest dialog cu profesorul Daniel Delas in iunie trecut, la citeva zile dupa ce Michael Riffaterre se stinsese, in locuinta sa din New York. Stiam ca il tradusese in limba franceza, dupa cum stiam si ca fusesera, vreme indelungata, apropiati. M-am gindit atunci ca, din prietenia aceasta care a legat doi oameni insemnati, un tinar aflat inca pe bancile scolii ar avea, poate, cite ceva de invatat: o forma de onestitate intelectuala, necesitatea accesului direct la surse, iar nu la vulgata pseudo-stiintifica a literaturii secundare.
Profesor emerit la Universitatea Cergy-Pontoise, Daniel Delas (n. in 1937) a publicat nenumarate lucrari in domeniul stilisticii si al poeticii, intre care Linguistique et Poétique (Larousse, 1973), Guide méthodique pour la poésie (Nathan, 1990), Roman Jakobson (Bertrand-Lacoste, 1993), Les enjeux de la stylistique, in Langages, nr. 19 etc. Este, de asemenea, autorul mai multor studii consacrate poetilor negritudinii (Senghor, Césaire). Traducerea Eseurilor de stilistica structurala, de Michael Riffaterre, a aparut la Editura Flammarion, in 1971.
Draga Domnule Daniel Delas, Michael Riffaterre s-a stins de curind. Cind l-ati intilnit pentru prima data?
Disparitia lui Michael Riffaterre, care traia retras de citiva ani, cum stiti, m-a afectat profund, intr-adevar, pentru ca am invatat enorm de multe lucruri in preajma lui, iar intre noi s-a legat o prietenie foarte strinsa. Cind am lansat proiectul de a-l traduce in limba franceza, eram, trebuie sa recunosc cu umilinta, destul de ignorant in privinta dezbaterilor pe care le provocau lucrarile sale, ca si a contextului general. Dar inca de la lectura primelor articole, care aparusera in anii ’60, am fost convins de noutatea si forta argumentelor sale, incit i-am scris, pur si simplu, o scrisoare, in care ii pomeneam despre proiectul meu. Mi-a raspuns i
