Cei mai multi dintre inaltii prelati ai Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) au acceptat sau chiar au sustinut din amvon politica ceausista. infometarea populatiei si demolarea bisericilor nu erau pentru capii bisericii ortodoxe pacate ale dictaturii, ci instrumentele prin care presedintele comunist conducea cu „intelepciune“ tara, dupa cum se exprima in decembrie 1989 chiar patriarhul Teoctist. inalt Preasfintia Sa raspundea la ordine fara cirtire si fara frica de Dumnezeu si la fel faceau mitropolitii, arhiepiscopii si ceilalti ierarhi, care acum se tem de propriul trecut pe care il credeau ferecat in arhivele Securitatii. Doar citiva dintre ei s-au cait pentru ceea ce au facut inainte de 1989, marturisindu-si legaturile vinovate cu Securitatea, desi nici aceste marturisiri nu au fost duse pina la capat.

in 2001, cind un cercetator de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) dadea publicitatii fragmente din dosarul tematic „biserica“, din care rezulta ca patriarhul Teoctist ar fi facut parte din miscarea legionara si apoi ar fi fost racolat de politia politica a statului comunist, Sinodul BOR s-a revoltat si a cerut schimbarea legii CNSAS. Capii Bisericii Ortodoxe solicitau atunci exceptarea clericilor din rindul categoriilor vizate de legea deconspirarii Securitatii. Sfintul Sinod socotea in 2001 ca BOR are propriile instante de judecata morala si ca statul, prin Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii, nu trebuie sa se amestece in problemele ei.

Separarea statului de biserica este un principiu clasic al legislatiei moderne, dar Biserica Ortodoxa Romana l-a incalcat adesea in istoria sa mai veche si mai noua. Ultima data in campania electorala din 2004, cind inalt Preafericitul Teoctist trimitea comunicate otravite impotriva lui Traian Basescu. Teoctist a intervenit cu buna stiinta in lupta electora