Fostii rectori si relatiile cu Securitatea Spune acad. Viorel Barbu, rector al Universitatii „Al.I.Cuza“ intre 1981 si 1989. Prof. dr. Petre Malcomete, fost rector in ultimele trei luni ale regimului Ceausescu: „Nu trebuie pusi toti securistii la stilpul infamiei!“ „Ii stiam pe toti informatorii din universitate. Ofiterul mi i-a spus pe toti“, spune prof.dr. Adrian Ionel, rector la Agronomie „. Colonelul de Securitate Sofronie era un om deosebit“, isi aminteste prof.dr. Camelia Beldie, care s-a aflat in fruntea Politehnicii. Interviu cu acad. Viorel Barbu, rector al Universitatii „Cuza“ intre 1981 si 1989 — Ati fost rector al Universitatii „Al.I. Cuza“ in ultimii ani ai regimului Ceausescu. In ce au constat contactele dvs. cu reprezentantii Securitatii? — Erau relatii oficiale cu Securitatea din Iasi. Ei se interesau de relatiile de protocol ale universitatii (studenti straini, profesori straini, delegatii care vizitau universitatea), iar noi (eu) interveneam cind era cazul, pentru facilitarea plecarii profesorilor nostri in cadrul schimburilor academice cu universitatile partenere (Freiburg, Constanz, Jena, Greiswald, Nebraska), precum si pentru participarile individuale ale profesorilor la manifestari stiintifice in strainatate.Trebuie spus ca la acea data aceste schimburi academice erau complet dezavuate si chiar interzise de catre Ministerul Invatamintului, iar noi am fost singura universitate romaneasca care a pastrat parteneriate si a stabilit altele cu universitati apusene. Fara atitudinea neutra a Securitatii, ele nu ar fi putut avea loc. Sefii Securitatii (col. Brestoiu, iar mai apoi col. Ciurlau), iar citeodata colonelul care probabil raspundea de sectorul invatamint imi faceau vizite anuntate la rectorat si imi aduceau la cunostinta probleme de natura celor de mai sus. Solicitarile mele se faceau in acelasi cadru sau, daca erau urgente, telefonic. Sa menti