al relevanţei pentru piaţa muncii. În multe cazuri, conţinutul celor patru ani de studiu tradiţionali a fost, pur şi simplu, comprimat, fără alte modificări, în trei ani, ceruţi de Procesul al relevanţei pentru piaţa muncii. În multe cazuri, conţinutul celor patru ani de studiu tradiţionali a fost, pur şi simplu, comprimat, fără alte modificări, în trei ani, ceruţi de Procesul Bologna. Deşi au semnat acorduri în acest sens, sunt universităţi care nu-şi asumă în mod serios responsabilitatea faţă de studenţi, refuzând să recunoască creditele şi să echivaleze perioadele de studii petrecute în străinătate. Acestea sunt câteva dintre rezultatele analizei "European Universities Implementing Bologna", o cercetare realizată de Asociaţia Universităţilor Europene în şaizeci şi două de universităţi din 29 de ţări, la care România a participat prin Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.
Curriculumul - mai rigid
Prea multă reformă, în prea puţin timp. Aceasta este una dintre nemulţumirile majore ale instituţiilor de învăţământ superior care s-au supus analizei. Dacă în unele universităţi profesorii au spus că nu înţeleg utilitatea acestor schimbări, în altele, criticile au vizat volumul enorm de muncă pe care îl presupun transformările. În alte cazuri, cadrele didactice s-au oprit asupra efectelor negative pe care le-a adus cu sine concentrarea reglementărilor de la Bologna asupra activităţii de predare: curriculumul a devenit mai rigid, cu prea puţine spaţii pentru inovaţie şi creativitate. Concret, în multe universităţi, cursurile celor patru ani au fost înghesuite, pur şi simplu, în cei trei ani ai ciclului de licenţă. "Dar Bologna nu înseamnă să predai aceleaşi conţinuturi într-o perioadă mai mică de timp", se precizează în raport. Reprezentanţii universităţilor au subliniat, de asemenea, şi dificultăţile legate de studenţii "prinşi între regleme