Serviciile secrete vor fi finantate exclusiv de la bugetul de stat, iar ofiterii serviciilor nu vor mai putea sa adune probe decat in cazuri de terorism, trafic de droguri, trafic de armament sau de persoane.

Acestea sunt cateva dintre modificarile pe care guvernul a decis sa le aduca legii securitatii nationale. "Serviciile secrete nu pot culege probe, asta ramane treaba procurorilor", a atentionat ieri premierul Calin Popescu Tariceanu.

El a precizat ca proiectul de lege va prevede si ca sursele de finantare sa fie exclusiv cele bugetare si sa se elimine veniturile extrabugetare.

Activitatile extrabugetare vor fi interzise pentru ca pot da nastere la nereguli, iar Curtea de Conturi nu poate exercita control asupra acestora, a spus Tariceanu. El a adaugat ca "rolul serviciilor secrete este de a culege informatii, nu de a face acte economice".

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a prezentat trei variante pentru structura de functionare a serviciilor secrete.

Potrivit primului ministru, in final a fost aleasa varianta care sa corespunda amenintarii teroriste si a posibilitatii de a intra in vizorul gruparilor teroriste, odata cu aderarea la UE. La sedinta din luna mai a CSAT, Basescu si Tariceanu au anuntat ca guvernul va prelua legile promovate de la Cotroceni si le va prezenta Parlamentului ca proiecte. Aceste legi au fost criticate atat de unele partide aflate la putere cat si de opozitie.

De asemenea, societatea civila a atras atentia ca textele respective au multe lacune si imprecizii in formulari astfel incat sa permita serviciilor secrete sa incalce drepturile cetatenilor.

Legile sigurantei vor fi discutate mai intai la Camera Deputatilor, Senatul fiind camera decizionala.

Presedintele Traian Basescu a conditionat numirea unor noi sefi ai serviciilor secrete de adoptarea in Parlament a acestor legi.