Va puteti imagina un intreg sat mutat la bloc? In cartierul bucurestean Dristor exista un astfel de bloc, care tine in pantecele sale o intreaga comunitate. Administratorul cladirii este un fel de primar care stapaneste tot blocul cu doua manunchiuri de chei grele cat trusa de scule a unui instalator.
Simbol al perspectivei socialiste privind domiciliul tovarasului cetatean, blocul s-a dezvoltat la maximum in municipiile Republicii Socialiste si a atins apogeul in Bucuresti, unde noi cartiere de "cutii de chibrituri" au inghitit "micul Paris".
ACASA. Un astfel de bloc insa le-a intrecut pe toate celelalte. Langa statia de metrou din Dristor, blocul cu numarul 63 gazduieste intre peretii sai, nu foarte generosi la capitolul spatii, un pic peste 1.600 de suflete, toate in spatele a 950 de usi. Blocul de garsoniere trebuia sa serveasca ca si locuinte de serviciu pentru cei veniti in Capitala de aiurea pentru a participa activ si nu numai - tinand cont ca aici au fost mutati mai intai purtatori de uniforme de toate culorile - la cresterea economiei socialiste multilateral dezvoltate. Numai ca vremurile s-au schimbat, iar pentru unii, aceasta adevarata malformatie a tehnicii ingineresti si a urbanizarii, blocul 63, a devenit o casa permanenta. Acasa.
Din cauza dimensiunilor sale fara egal, blocul si-a capatat supranumele de "Comuna 63". O comuna in care poti intra doar prin bunavointa cuiva de dincolo de interfon si apoi dai nas in nas cu agentii de paza platiti sa supravegheze linistea locatarilor.
PALIERE CU NEVOI. Blocul nu are decat patru scari a cate zece etaje, pe trei tronsoane de cladire, dispuse intr-un fel de Z prelungit cu inca un corp de litera. Pe holurile sale ai senzatia ca poti sa te ratacesti. Palierele de la o scara comunica cu celelalte si poti umbla de la un capat la altul al celui mai mare bloc romanesc ca si pe ulitele unui sa
