Pâna in 2025, Doljul va fi un judet imbatrânit, cu aproximativ 110.000 de cetateni mai putin decât in 2004. Situatia este cu atât mai grava cu cât numarul nasterilor se mentine redus, fiind depasit de cel al deceselor. Potrivit informatiilor primite de la Directia Regionala de Statistica Dolj, perioada 2000-2005 este caracterizata de o scadere a numarului si ponderii persoanelor tinere sub 15 ani, concomitent cu cresterea numarului persoanelor de 15-59 de ani si peste. Astfel, in timp ce in 2000, la 100 tinere reveneau 148 de femei vârstnice, in 2005 reveneau aproximativ 170. In privinta barbatilor, numarul celor vârstnici care revin celor tineri a crescut in 2005 la 122, cu 13 mai mult decât in 2000. Astfel, potrivit spuselor directorului Directiei Regionale de Statistica, asistam la o imbatrânire a populatiei, in special a celei feminine, ca urmare a scaderii continue a natalitatii, a intensificarii migratiei si a supramortalitatii populatiei masculine. „In timp, transferul de populatie de la tineri la bâtrâni va duce la imbatrânirea populatiei“, a adaugat Tanase. De remarcat este faptul ca o accentuare a procesului de imbatrânire se observa in special in zonele rurale. Potrivit specialistilor, acest lucru se datoreaza atât migratiei populatiei (in special a celei tinere) pe directia sat-oras, cât si a scaderii continue a natalitatii in aceasta zona. Imbatrânirea rapida a populatiei atrage implicatii sociale majore Cresterea rapida a numarului de persoane vârstnice, mai ales a segmentului populatiei foarte batrâne (de peste 80 de ani), nu va ramâne fara urmari, ci, dimpotriva, va avea o serie de implicatii sociale si economice. Astfel, potrivit informatiilor primite de la Directia Regionala de Statistica Dolj, daca grupele „mai tinere“ din cadrul populatiei vârstnice pot fi inca active din punct de vedere economic, fiind capabile sa se intretina singure, cei foarte