Dosariada lui Traian Basescu a lovit puternic in dreapta liberala si in zona civila, a anticomunismului pur si dur, dar nu i-a atins in vreun fel pe mostenitorii legitimi ai sistemului de dinainte de 1989.
Pentru multi poate parea ciudat ca, desi deconspirarea colaboratorilor se face dupa algoritm politic, PSD si PRM nu numai ca nu au furnizat, pana acum, "marfa" la CNSAS, dar par sa-i fi gazduit pe toti disidentii si opozantii lui Nicolae Ceausescu. Nu e zi sa nu aflam ca Ion Iliescu submina sistemul cu intelectualismul sau, iar C.V.
Tudor, cu interventii curajoase direct la generalii de Securitate, ca Adrian Paunescu vara soparle in poemele omagiale sau ca Adrian Nastase era urmarit de fosta politie politica.
In schimb, ni se spune, iata cine sunt ceilalti - falsii disidenti aparuti dupa 1989, care au incercat sa-si ascunda lasitatile si angajamentele trecutului, sub un anticomunism feroce.
Efectul pervers al dosariadei in forma actuala este ca ea ridica doar un colt al cortinei, aratandu-ne fata cea mai nevinovata a raului ca pe cea mai mare grozavie. Semnarea unui angajament sau nota informativa sunt, intr-adevar, simptome ale unui suflet viciat. Turnatoria din invidie, din ura sau, pur si simplu, din placere arata deja un cancer generalizat, ireversibil.
Cu corupatorii de suflete, cu meseriasii propagandei, cu tortionarii si calaii ajungem la radacinile bolii.
Nu este de mirare ca in PSD si PRM nu se prea gasesc acum colaboratori. In ambele partide se afla, in schimb, o multime de nomenclaturisti (in special la PSD) sau de ofiteri de Securitate (cu precadere la PRM). Ei nu se afla printre maruntii colaboratori ai sistemului, ei sunt sistemul insusi, reciclat dupa 1989.
O fi fost Ion Iliescu iesit din gratiile Tovarasului, dar el avea in subordine Securitatea pe judet, o fi fost Adrian Na
