Conflictul dintre Tariceanu si Basescu pe tema retragerii din Irak a fost doar un episod din lungul sir de conflicte inregistrate in sanul puterii Anuntul presedintelui Traian Basescu referitor la retragerea partiala a trupelor romanesti din Irak este considerat de Presedintie drept un act de consecventa a sefului statului, dar analistii spun ca este, in fapt, vorba despre continuarea unei lupte pentru imagine.
Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri seara, la intalnirea cu diplomatii romani ca exista premisele pentru diminuarea prezentei romanesti in Irak, dupa ce Guvernul acestei tari a anuntat ca, in 45-60 de zile, armata irakiana va prelua controlul asupra provinciei Dhi-Qar in care actioneaza romanii.
Anuntul a venit dupa ce vreme de aproape doua luni presedintele a criticat cererea liberalilor de retragere a trupelor.
"Presedintele a spus-o inca de atunci (la finele lui iunie, cand liberalii au anuntat ca vor cere retragerea trupelor din Irak - n. n.) ca retragerea se va face in acord cu aliatii, la cererea Guvernului de la Bagdad. In 30 iunie, dupa sedinta CSAT (cand s-a decis ca trupele nu vor fi retrase - n. n.) presedintele a spus ca va exista un calendar de retragere. Declaratia de aseara (miercuri seara - n. n.) este in sensul afirmatiilor de mai sus. Ne vom retrage cand va dori guvernul irakian si in acord cu partenerii din coalitie", spune purtatorul de cuvant al Presedintei, Adriana Saftoiu.
Analistii politici vad insa altfel lucrurile, punand cap la cap reactia pripita a liberalilor de a anunta retragerea si raspunsul furibund al presedintelui ("puci la adresa tarii").
"Anuntul presedintelui de miercuri confirma ca Traian Basescu avea in plan un anunt de retragere. De asemenea, ea confirma ca liberalii au aflat despre aceasta intentie si au facut anuntul privind retragerea pentru a-l pune in dificultate pe
