Aparitia Stelei in Grupele Ligii Campionilor e deja tema unei neintelegeri vaste si naive. In primul rand, pentru ca publicul larg, foarte rau indrumat de presa, continua sa investeasca intr-o ipoteza nula. Lumea, desi aici e vorba mai mult de o opinie indusa, traieste cu impresia ca Steaua s-a calificat in faza Grupelor si a obtinut, astfel, o victorie de parcurs. Adevarata developare a capacitatii de joc steliste ar urma sa se etaleze in Grupe. Nu e nimic rau sau regretabil in acest gen de umor, atat timp cat el ramane pretextul unui optimism mic si avantat. El se va sparge de realismul inevitabil al meciurilor ce vin. Problema e ca tema "Steaua in Liga Campionilor" a fost transformata intr-o asteptare fara temei, de un concert tabloid sleit de inteligenta si analiza. Problema numarul unu care framanta pana la nesomn reflectarea calificarii e "cati bani va face sau nu va face Steaua?", "cate milioane, si anume milioane de euro?". Nu "cum va juca si ce va putea juca Steaua", intr-o grupa de clasici. Acest gen de disparitie rapida si completa a continutului descrie o incapacitate de raportare tipica pentru culturile imitative si mediile de informare reduse, cu volumul maxim de sonorizare. Formula e semnul unui pompierism tipic pentru societatile care ajung la opinie prin parvenire si isi hranesc publicul cu o agitatie fara miez. Prezenta, si nu cariera viitoare a Stelei in grupele Ligii Campionilor, e adevarata performanta. Calificarea Stelei defineste exact si fara iluzii saltul notabil, dar limitat al fotbalului românesc, dupa lunga perioada de detentie in subsolul subperformantei europene. Calificarea e marea victorie. Palmaresul viitor e mai mult decat ipotetic si tine, in primul rand, de capacitatea Stelei de a invata, nu de sansele ei reale de a aduna puncte. Ceea ce nu inseamna ca Steaua e o echipa slaba sau ca Grupa e o fatalitate inabordabila. O asemenea ana