REVERENTA Tot ceea ce voi scrie este o simpla parere. Sau o simpla tristete pe care mi-o asum fara sa clipesc.
Foarte multa lume se indeparteaza de credinta din cauza preotilor pacatosi. Multi melomani fug de muzica folk din cauza caracterului indoielnic al unor cantareti de folk. Am trait pe pielea mea o asemenea experienta si muzica folk a supravietuit in sufletul meu, in pofida tuturor deceptiilor.
INGERII. Am fost aproape de muzica folk pana la identificare. Am vrut sa particip la reconstituirea, din cioburi si din amintiri, a unei minuni in care credeam. Mai cred si acum, dar nu cu exaltarea inocentului, ci cu maturitatea supravietuitorului. Tot ce am vazut, am auzit si am simtit timp de o luna - cat a durat Festivalul "Folk you!" - mi-e greu sa descriu cu propriile cuvinte. Dar va pot spune o poveste. Ea a fost scrisa de Mircea Micu si publicata in volumul de proza "Secretul Doamnei de Zapada" (Editura Cartea Romaneasca, 1984). Scurta povestioara se numeste "Dincolo de balcon" si o voi reproduce aproape integral. Cine are urechi de auzit sa auda: "In adolescenta, locuiam vizavi de cimitirul cartierului. (...) Tot aici imi completam lecturile poetice din autori morti sau interzisi. (...) Si de cate ori se arata vreo procesiune mortuara, ma strecuram in capela cu ziduri reci, (...) ascultand prohodul, dar, mai ales, raspunsurile corului care canta nevazut, undeva in balconul capelei. (...) Multa vreme am cercetat cu privirea balconul de piatra pustiu, incercand sa-mi imaginez cum arata cei care canta in acel cor enigmatic. Erau, dupa parerea mea, vreo cinci sau sase femei cu voci de soprane si altiste si trei-patru barbati cu voci de tenor si bas. Stateau, probabil, asezati dincolo de zidul de piatra ornamentat, nu li se vedeau nici macar capetele, doar vocile lor melodioase razbateau duios, amplificate de boltile inalte. Intr-o zi, alaturi de mine, u
