Orient Express - trenul de lux pus in circulatie pentru prima data in 1883 - a ajuns in Gara de Nord din Bucuresti ieri la ora 13:30, in penultima statie din itinerarul Paris - Istanbul. Intalnire cu un vis: Orient Express a oprit si la Sinaia Paris, Gare de Strasbourg, astazi, 4 octombrie 1883. Sau sunt de fapt in Bucurestiul prafos al lui 2006? Dar asta chiar nu mai conteaza cand parfumul vaporos al unei doamne fara varsta ma ademeneste intr-un alt belle epoque. Coboara treptele joase. Mana ii luneca usor, ce mangaiere, pe manerul de alarma al usii. Cateva raze de soare isi fac loc prin impletitura de paie a palariei. Imi aminteste de Audrey Hepburn. Nu stiu de ce. Si se pierde printre calatori. Doar parfumul fin imi spune ca a existat. Se va pierde si el curand...
IN DAR... Orient Express-ul a intrat in Gara de Nord. O gara care poate nu-l merita. Si astfel imi pare un dar. Il iau ca atare si-i multumesc prietenei mele, sculptorul Ana Rus, care ma prezinta domnului Ripotot, directeur hotelier Venice Simplon Orient-Express, cum sta scris pe cartea de vizita pe care mi-o ofera cu un gest reflex, pentru ca mai apoi sa-mi stranga mana si sa ma invite la un tur al trenului. Mie mi s-au inmuiat genunchii, dar prezentarea pompoasa pe care tocmai mi-a facut-o Ana nu ma lasa sa-mi vadesc emotiile. E o parere aproape unanim acceptata ca Orient Express-ul e un tren ce a legat Parisul de Constantinopole mai bine de un secol pe o singura ruta. Cu asta informatie, soptita mie poate de Hercule Poirot candva, pasesc pe covorul restaurantului, copie fidela a celui in care, la vremea ei, Mata Hari isi inmuia tocul subtire al pantofului. Michele Zorzi, seful vagonului restaurant ma corecteaza pe data si-mi aminteste de rutele alternative prin Varsovia, Viena, Calais si Venetia, sau de tunelul Simplon de la care trenul si-a luat numele.
ASTAZI. Dar cel care cu sase m
