Cresterea tarzie a dobanzilor la depozitele atrase de la populatie sau companii, sub efectul masurilor monetare ale BNR (cresterea rezervelor minime obligatorii ale bancilor de la 16 la 20%) au avut ca efect o scadere a economisirii.
Masura luata de BNR a facut ca la finele lui iulie dobanzile interbancare sa creasca la 14 - 16%. In aceste conditii bancile s-au reorientat catre populatie, cautand sa atraga tot mai multe lichiditati, pentru a-si putea sustine creditarea. S-a ajuns astfel la situatia in care in loc de dobanzi negative, luand in calcul atat comisioane bancare cat si impozitul de 16% perceput de stat pe dobanda, sa vedem dobanzi pozitive, daca avem in vedere faptul ca BNR estimeaza o inflatie anuala de 6,1%. Astfel, dobanzile oferite de banci pe termene mai lungi de un an au crescut la peste 8% sau, in unele cazuri, chiar la 9%/an.
La sfarsitul lui iulie populatia si companiile economisisera in banci echivalentul in lei a 18,9 miliarde de euro, potrivit datelor BNR, in scadere cu 0,5% fata de luna precedenta, dar in crestere cu 21,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Cu toate acestea, pentru romani este mai profitabil sa isi plaseze economiile in lei decat in alte monede. Sa nu uitam ca in ultimii doi ani, in urma aprecierii leului, cei care au plasat economiile in lei au avut numai de pierdut.
In schimb creditul neguvernamental in lei si valuta a crescut la sfarsitul aceleiasi luni cu 57,1% fata de perioada similara din 2005. Situatia s-a datorat dublarii creditului in lei, pana la 42.044 milioane lei. In raportul BNR se arata ca imprumuturile in valuta pentru populatie s-au majorat cu 50% fata de iulie 2005, iar pentru firme, cu 13,4%.
In lipsa unor noi emisiuni ale Ministerului de Finante, titlurile de stat detinute de sectorul nebancar au scazut in iulie fata de iunie cu 2,5%, pana la 3,2 miliarde lei (902 milioa
