Azi se implineste o luna de cand in Japonia s-a declansat un cutremur cultural care poate rasturna toata iconografia imperiala japoneza. Incepand cu 5 august, in cinematografele nipone ruleaza (ce-i drept, la inceput timid, doar intr-o sala, apoi in doua, cinci etc.) un film despre imparatul Hirohito. Filmul, regizat de rusul Alexandr Sokurov, se numeste Soarele si descrie viata lui Hirohito intr-o perioada incepand cu cateva zile inainte de 15 august 1945 si incheindu-se cu 1 ianuarie 1946. Datele au mare importanta istorica si ele incadreaza parcursul lui Hirohito de la statutul de divinitate la acela de simplu om si se vrea un fel de calatorie in umanitatea celui mai longeviv monarh japonez. Hirohito a domnit intre 1926 si 1989 si a condus Japonia in timpul invaziei Manciuriei si Coreii si al celui de-al doilea razboi mondial cand, in numele credintei in superioritatea rasei nipone si in datoria lor de a cuceri lumea pentru imparat, armata japoneza a comis atrocitati inimaginabile. Pe vremea aceea, imparatul era considerat descendent al zeitei soarelui Amateratsu, un personaj divin caruia nu i te adresai si pe care nu aveai voie sa il descrii. Pana la acest film, de altfel, nimeni in cultura nipona nu a indraznit sa incalce acest tabu iar distribuitorii pe piata japoneza au fost extrem de precauti sa nu starneasca furia extremei drepte nipone si sa provoace violente de strada. Pe 6 august 1945 a cazut insa prima bomba atomica la Hiroshima, urmata, trei zile mai tarziu, de cea de la Nagasaki. Pe 15 august, in pofida opozitiei guvernului, Hirohito a putut fi auzit la radio proclamand capitularea. Japonezii erau socati: auzeau pentru prima oara glasul zeilor si acestia anuntau infrangerea. Cateva luni mai tarziu, pe 1 ianuarie 1946, a denuntat "falsele mituri si legende cum ca imparatul ar fi divin". Calatoria sa spre umanitate era completa. Mai exista insa un e