Ovidiu Nahoi masoara distanta intre discursul de azi al liderilor PSD si preocuparile electoratului crescut la scoala lui Iliescu si Cozmanca.
Dincolo de rivalitatile interne, problema ramane ruptura de oameni. Si ce daca Dan Ioan Popescu a plecat din PSD? Paguba-n ciuperci! Cine este Dan Ioan Popescu, odata plecat de la manetele strategice ale Ministerului Industriei, de la controlul tranzactiilor cu energie si gaz? Un parlamentar ca atatia altii, chemat de procurori sa-si justifice averea. Nimic mai mult, nimic mai putin.
Si ce daca Ion Iliescu nu va mai fi liderul grupului senatorial al PSD, asa cum, in buna traditie a locului, incepe sa se susoteasca pe la colturi? Cu sau fara patalama, Ion Iliescu ramane Ion Iliescu, omul politic pe care-l stim.
Acestea fiind zise, ce rost are sa ne mai incarcam prea mult memoria cu un Miron Mitrea, aflat, dupa cate se zice, in mijlocul turbionului? Sau cu Rodica Stanoiu? Sau cu Tudor Mohora? Sau cu toti ceilalti?
A crede ca problema PSD-ului este legata de lupta de gasti si rivalitatea de cadre este sinonim cu a nu vedea padurea din cauza copacilor.
Problema PSD este, in acest moment, una cu mult mai simpla si cu mult mai grava. Problema PSD este ruptura lui cu publicul - sau cu electoratul, asa cum il numesc politicienii.
In realitate, vorbim despre o organizatie care a cazut singura in capcana pe care a sapat-o societatii romanesti. Opera magna a PSD este haul sapat intre grupul restrans de privilegiati si restul marii mase. Si starea de opresiune in care i-a mentinut pe acei reprezentanti ai firavei clase mijlocii care nu au vrut sa colaboreze. Restul sunt amanunte.
Probabil ca liderii PSD isi faceau calcule ca vor domina mult si bine o asemenea societate. Numai ca lumea nu sta in loc si ceea ce pare o situatie inghetata pe vecie poate fi