Bucureştiul este printre puţinele oraşe din România care nu îşi exploatează potenţialul zonei vechi Luând exemplu de la locaţii cu tradiţie în domeniu, cum sunt Varşovia, Praga sau Budapesta, câteva dintre oraşele româneşti au decis să fructifice potenţialul unor astfel de zone, au făcut investiţii, iar acum se bucură de interes atât din partea companiilor dispuse să aducă bani, cât şi din partea turiştilor.

Alte urbe, însă, au ratat startul, urmând să se integreze în UE fără unul dintre punctele de maxim interes. Iar Capitala se numără printre acestea. Foarte atractive în ceea ce priveşte centrele lor istorice sunt cotate oraşe precum: Bucureşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Braşov, Sighişoara şi Constanţa.

Olandezul Jerry van Schaik este unul dintre investitorii din centrul istoric al Capitalei. Povestea lui începe în anul 2001, când a făcut prima afacere în zonă, cumpărând clădirea în care este acum situat barul Amsterdam Grand Cafe. El controlează şi Hotelul Rembrandt, localizat în acelaşi perimetru. Planurile lui Van Schaik includ şi construirea unui nou hotel, însă el întâmpină o mulţime de probleme. Edificiile din zonă sunt prinse într-un amalgam de procese de revendicare între stat şi vechii proprietari. Dilema omului de afaceri, şi nu numai a lui, este următoarea: are bani, vrea să investească, dar nu are unde.

"În 2000, când am venit pentru prima dată aici, mi s-a spus că în cinci ani zona va fi total schimbată. şase ani mai târziu, lucrurile sunt exact la fel", povesteşte Van Schaik. Centrul Istoric este cuprins între Calea Victoriei şi Bulevardul Magheru, fiind străbătut de cea mai veche arteră comercială a Capitalei, strada Lipscani.

Autorităţile au în plan reabilitarea faţadelor şi a infrastructurii. Numai utilităţile şi drumurile vor necesita o investiţie de circa 22 milioane de euro, din fonduri locale, europene (8 milioane de euro) şi