Cunoscutul jurnalist de la Europa Libera Serban Orescu si-a lansat saptamina trecuta la Bucuresti volumul Ceausismul. Romania intre 1965 si 1989, carte aparuta la Editura Albatros. Volumul prezinta perioada Ceausescu, cu toate ramificatiile sale, inclusiv relatiile cu blocul sovietic. Cu prilejul sederii la Bucuresti, Serban Orescu si-a vazut, prima data dupa 2000, dosarul de la CNSAS si a constatat o surpriza de proportii: dosarul a fost „usurat“ de numeroase pagini. Simbata, 2 septembrie, am discutat, la Bucuresti, cu Serban Orescu, despre activitatea sa din tara si de la Europa Libera, unde si-a pastrat doua colaborari saptaminale.
Cind ati plecat din Romania?
In 1978.
De ce ati plecat?
Primul motiv, cel mai substantial, este ca nu mai suportam ceausismul. Al doilea motiv: sotia mea, de origine germana, si-a dorit intregirea familiei in Germania.
Ce profesie aveati in Romania?
Inginer. Eu m-am nascut la Braila in 1925, am absolvit in 1948, „magna cum laude“, Facultatea de Drept din Bucuresti si am urmat Facultatea de Filozofie pina in 1949, pe care n-am mai terminat-o. Conjunctura politica nu era propice specialistilor in dreptul burghez, in definitiv. Devenise de nedorit un jurist cu studii incheiate, bazate pe idei repudiate de noul regim comunist. Eu nici n-am mai mentionat ca am diploma de Drept. Asa ca, in 1950, am fost admis la o scoala de normatori. Functia de normator era un refugiu pentru multi oameni in situatia mea.
Ce faceati ca normator?
Masuram munca efectuata pe santier de muncitori si o evaluam in functie de norme. Salariile lor erau calculate pe baza indeplinirii normelor. Activitatea pe santier nu corespundea calificarii mele, dar mie mi s-a parut interesanta si mi-a permis contactul cu anumite categorii, cum erau muncitorii in instalatii. Aceste contacte au intregit p
