(Foto: Gazeta de Maramures)
Se joaca ultima secventa din „una dintre cele mai murdare afaceri de dupa 1989”, cum au numit-o chiar autoritatile! Transgold, mega-afacerea prin care s-a lichidat practic mineritul maramuresean, a ajuns in colaps financiar. Dincolo de retragerea eleganta din scena a actorilor acestei afaceri stau interese obscure.
Falimentul Transgold inseamna o „gaura” evaluata la circa 160 de miliarde de lei vechi, probleme sociale, dosare penale si un proces cu statul ungar, a carui „miza” se cifreaza la 144 milioane de dolari.
Societatea mixta romana-australiana Transgold SA, infiintata cu girul autoritatilor pentru nobila idee de a elimina din peisajul mioritic muntii de sterile, tinde sa devina o „gaura neagra”. Pe cat de mare a fost tam-tamul la venirea investitorului strategic, tocmai din tara cangurilor, pe atat de mare este si discretia cu care „s-au retras”.
Si, in spiritul traditiei cu care ne-au obisnuit, cei care au condus destinele acestei afaceri, pe cat de multe probleme au creat autoritatilor, pe atat de multe se pare ca vor ramane ca mostenire, in amintirea unui „mariaj” nu tocmai fericit intre romani si australieni, destramat tocmai in pragul integrarii in UE.Aparent, iesirea din scena a Eurogold este eleganta, avand loc in urma unui proces de reorganizare si lichidare judiciara in baza Legii 64/1995, insa in spatele cortinei se afla interese neortodoxe. Societatea a fost infiintata in 1993, cu „girul” Agentiei Romane de Dezvoltare, Ministerului Industriilor si Ministerul Mediului. Actionarii societatii erau firma australiana Esmeralda (actualmente Eurogold), Remin, Geomin Bucuresti, UUMR Baia Mare si ICPM.
Australienii detineau 50% din actiuni, iar Remin - 42%, restul actionarilor avand participari mici. Ulterior, structura actionariatului
