La Rosia Montana, anul acesta a continuat apararea locului impotriva „investitorilor strategici“ si a coruptiei care ne inconjoara si a patruns adinc in politica romaneasca. Oamenii au venit sa-si exprime solidaritatea, sa ajute cu simpla prezenta si sa consume cultura in forma ei muzicala, teatrala si literara. A venit mai multa lume decit in anii trecuti si, aparent inevitabil, au aparut si „elementele“ distructive, acei indivizi care vin la orice festival cu unicul scop de a bea cit mai mult, de a se bate si de a distruge.

FinFest e un festival unde toata lumea cinta pro-bono si, astfel, si participarea este gratuita. Nu poti sa le ceri oamenilor bani ca sa salveze ceva. Cum scapi insa de aceste personaje violente, de cei veniti din cu totul alte motive?

Stufstock Vama Veche a incercat, anul acesta, sa gaseasca o solutie: biletul de intrare. Hulita de unii, aplaudata de altii, solutia s-a dovedit eficienta in a tine departe de scena festivalului incidentele de natura violenta. Chiar daca, dupa parerea mea, a venit un pic cam tirziu. A fost insa un festival curat, fara tineri zacind morti de beti pe linga gardurile jandarmeriei si fara dubele politiei pline de arestati.

Cine sint insa acesti tineri pentru care alcoolul si violenta par a fi unicul scop in viata? Proveniti in special din medii muncitoresti, ei ramin tributari mentalitatii parintesti, potrivit careia orice festival e doar un prilej de a chefui. |mpinsi la marginea marilor orase, acesti tineri ies din suburbii cu credinta ca singurul mod de a-si face simtita prezenta e sa urle, sa se bata si sa distruga. Neincrezatori in orice gen de manifestare cu un scop precis, in orice festival care le propune vreun gen de actiune colectiva, tinerii acestia vin cu nevoia inconstienta de a razbuna modul de viata al mediului din care provin. Pentru ei, orice „scop inalt“, orice forma d