Dupa adoptarea de catre Guvern, la inceputul lunii iulie, a proiectului Legii privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, ministrul Justitiei, Monica Macovei, spunea ca a cerut procedura de urgenta in Parlament, pentru dezbaterea acestui act normativ, intrucat adoptarea acestor reglementari reprezinta o masura care trebuie realizata pana la raportul de tara din 26 septembrie.
Desi s-a vorbit ca legea va trebui discutata si adoptata in aceste zile, ea figureaza in scriptele oficiale ale Camerei Deputatilor cu termene de aprobare la Comisii abia in luna noiembrie. Mai mult, o parte dintre reprezentantii societatii civile vorbesc, in contextul in care se va reusi totusi trecerea “legii A.N.I.” in regim de urgenta prin Parlament, despre riscul ca, dupa modelul “Legii Ticu”, sa fie mutilata, modificata “pe aici pe colo, prin punctele esentiale”, in asa fel incat sa devina inofensiva. O lege cu potential exploziv E de asteptat ca legea cu privire la infiintarea A.N.I., menita sa controleze averea demnitarilor, desi ceruta imperios de catre U.E., sa nu fie vazuta cu ochi buni de catre o parte dintre parlamentari. Astfel aceasta noua structura care urmeaza a fi creata va avea rolul de a lua la intrebari demnitarii pentru care exista suspiciuni ca nu pot justifica o parte din bunurile dobandite pe parcursul exercitarii mandatului de ales. Pe langa cercetarea penala, demnitarul dovedit a-si fi dobandit averea prin mijloace “neconventionale” e automat destituit si nu mai are voie, timp de trei ani, sa mai exercite o functie sau demnitate publica.
E greu de crezut ca aceste prevederi vor fi pe planul majoritatii parlamentarilor. De aceea e de asteptat ca multi dintre ei sa se agate, atunci cand se va discuta proiectul de lege, pentru aprobare, de “neconstitutionalitatea” unei astfel de legi.
Deja primele reactii de respingere a acestui
